i know that this is not goodbye...

i know that this is not goodbye...

miercuri, 6 octombrie 2010

luni, 4 octombrie 2010

leave your lights on...

am auzit azi la o cafea despre o poveste din india, unde un tren a ucis 7 elefanti... pana aici, nimic spectaculos, poate doar trist... din cei 7 elefanti, 2 erau pui... iarasi nimic spectaculos, poate doar si mai trist... dar faptul ca cei 5 adulti erau acolo, pe sinele de tren, pt ca cei 2 pui ramasesera intepeniti intre ele, asta schimba putin datele problemei... 5 elefanti adulti nu s-au speriat de semnalele sonore ale locomotivei, pt ca aveau de scos 2 pui de acolo... ma gandeam in masina spre casa la un lucru: oare atunci, in ultima secunda, tot incercau sa elibereze puii, sau au ramas ca sa atenueze lovitura? de ce ma intrebam asta? pt ca, in stirea de pe NBC, spuneau ca adultii au murit pe loc, iar puii, care au fost gasiti sub adultii morti, au murit a doua zi la spital... tot ce stim sigur este ca trenul nu a oprit in timp util...
era un filmulet celebru pe net, cu un catel pe o autostrada in mexic, lovit de o masina dar inca in viata... si un alt catel care alerga ferinu-se de masini catre primul, pt ca ajungand la el sa il traga cu labutele in afara drumului, uitandu-se peste umar si incercand sa se fereasca de masinile care veneau... in filmul ala este o secventa, aproape de neobservat, in care, atunci cand una din masini trece foarte aproape de cei 2 catei, "salvatorul" se ghemuieste pt o secunda deasupra celuilalt... si atunci m-am intrebat acelasi lucru: a fost doar o reactie provocata de teama, sau o incercare disperata de a-l proteja pe celalalt? nu stim... tot ce stim sigur este ca nicio masina nu a oprit...
am mai vazut un film cu 2 pisici, una din ele moarta, iar cealalta incercand sa mai faca ceva pt ea... si in acest film este o secventa in care pisica vie o calca cu labutele pe cealalta... aceeasi intrebare: gest animalic irelevant sau masaj cardiac? nu stim... tot ce stim este ca oamenii, dupa ce au filmat calmi 10 minute treaba asta, au luat pisica moarta din strada s-o arunce, dar nu si pe cea vie s-o duca acasa...
si povestile de genul asta pot continua... aceeasi idee in toate, aceleasi intrebari, aceeasi lipsa de raspunsuri, aceleasi confirmari vis-a-vis de cat de "subtiri" suntem noi...
am la servici un batranel... om simplu, modest si foarte trist... si nea gabi intr-o zi mi-a zis asa: domnu' radu, fereasca dumnezeu de ziua cand animalele s-or razbuna pe oameni... i-am dat dreptate principial vorbind, dar nu m-am gandit atunci ca, la cateva luni dupa aceasta discutie, aveam sa vad pe discovery urmatoarea poveste: intr-o noapte, un sat african a fost ras de pe fata pamantului de cateva zeci de elefanti... si ras inseamna ca nicio casa n-a ramas in picioare si niciun om n-a ramas in viata... nimeni n-a inteles ce s-a intamplat cu acei elefanti, mai ales ca ei populau acea zona dintotdeauna si niciodata nu avusese loc nici macar un accident provocat de vreunul din ei, accident din care sa aiba vre-un om de suferit... si au venit cercetatori, si biologi, si tot felul de specialisti in elefanti ca sa zic asa... si au cercetat intens fenomenul, fara nicio concluzie concreta... singurul lucru concret care s-a descoperit a fost ca, multi ani in urma, oamenii din acel sat, strabunicii celor ucisi acum, in urma unei decizii colective, au ucis intr-o noapte toti elefantii din acea zona... amintindu-mi azi de povestea asta, i-am gasit si o hiba: cum ar fi putut sti elefantii de azi ce s-a intamplat atunci, daca toti elefantii de atunci ar fi fost ucisi? am revazut documentarul si m-am razgandit... scapase (scapase, nu fusese gratiat) un singur pui... deci poate ca nea gabi avea dreptate si ar trebui sa dormim cu lumina aprinsa...
nu stiu daca ce am scris eu aici constituie un post interesant, nici nu mi-am propus asta... nu stiu nici daca melodia de mai jos are vre-o legatura cu asta, sau mai bine zis stiu ca nu are, pentru ca nici nu mi-am propus sa aiba... de fapt eu vroiam sa scriu aici despre astenia de toamna, sau despre stari de rahat, si in timp ce vroiam sa fac asta ascultam melodia asta si, ascultand-o, am facut un gest care mi-a adus aminte de nea gabi... am stins lumina.






sâmbătă, 2 octombrie 2010

don't fly with Santa...

azi am vazut un film... habar n-am cum se cheama, si l-am luat ca pe un vin usor de sambata la pranz... n-a fost tocmai asa, sau poate eu am fost prea obosit pt un vin de pranz... era despre familia lui Mos Craciun... despre fratele lui Mos Craciun, despre celelalte rude, despre toti copiii care asteptau un cadou in ajun de Craciun, despre cum erau ei selectati si apoi impartiti in copii cuminti si copii obraznici, despre cum primeau cadouri numai copiii cuminti si despre cum baiatul asta, fratele lui Mos Craciun, un distrus asa de felul lui, le strica toate socotelile schimband hartiile si trecand toti copiii din lume la categoria "cuminti"... si asa blocheaza tot sistemul lui Mos Craciun, si este nevoit sa livreze chiar el cadourile pt ca Mosul, evident, nu mai era in stare sa faca fata situatiei... si asta numai pt ca un copil, un copil abandonat de parinti intr-un adapost de copiii orfani, fusese trecut la "copii obraznici", pentru ca batuse niste colegi... le spusese ca Mos Craciun nu exista, si ca, daca exista, probabil ca este doar un tip care are nevoie de o imagine buna, iar acestia ii raspunsesera ca, tocmai pt ca gandeste asa, n-o sa aiba niciodata o familie a lui... si atunci i-a batut, motiv pt care a intrat pe lista de "obraznici" a lui Mos Craciun, si astfel nu ar mai fi primit cadoul pe care si-l dorea, si anume un catel de care sa aiba grija...
Si acum ma intreb, de ce trebuie ca si Mos Craciun sa aiba aceleasi criterii de selectie umana? de ce toti astia care sunt trecuti la capitolul "buni" pot sa hotarasca in numele tuturor ca asa cum sunt ei asa inseamna "bine"? de ce "bine" inseamna neaparat "ca toata lumea"? de ce exista in acceptiunea tuturor aproape notiunea de "copil bun" si "copil rau", si nu ne este suficienta decat notiunea de "copil"? de ce ne deranjeaza copiii care plang pt ca "sunt zgomotosi", asta in conditiile in care noi, adultii, inca habar n-avem ce anume il poate face pe un copil nou nascut sa zambeasca, inainte macar sa fi putut deschide ochii? de ce noi, adultii, inca le mai spunem copiilor "tati, daca mai plangi chem cainele sa te manance"? de ce vad acum la tv o stire despre un tata care si-a tinut copilul legat cu lanturi 2 luni, pt ca apoi sa-l arunce, tot legat, pe un camp, pt ca, dupa 24 de ore, tatal sa fie eliberat de judecatori nefiind considerat un pericol public? a devenit si Mos Craciun un om normal, asa, "ca toti oamenii", si nu mai stie sa zboare? sau sunt eu prea obosit, fie si pt un vin usor de pranz? or it is all about flyin' here?