Craciun cu artificii...

n-o sa vorbesc despre aspectul religios al termenului... o sa aberez doar despre aspectul personal...
nu sunt tocmai genul religios, nu asimilez Craciunul cu conotatia sa biblica, nu ma impresioneaza aspectul asta al Craciunului... just makes me sad... si treaba asta ma scoate din minti in fiecare an, cam de 18 ani incoace... cate-odata imi aduc aminte in timp util, cu cateva zile inainte, si incerc sa ma pregatesc... ma gandesc ca o sa primesc cadouri, ca o sa am multi prieteni in preajma, ca o sa am ocazia sa fac cadouri, ca o sa fie o gramada de luminite, zapada, braduti impodobiti, artificii... degeaba... Craciunul ramane ziua in care ma simt cel mai singur, cel mai departe, cel mai plecat si cel mai trist om de pe pamant... si nu e vorba de ziua de Craciun cat de ajunul Craciunului... azi imi aduc aminte de toate lucrurile de care n-as vrea sa imi mai aduc aminte niciodata, azi imi revin in memorie toate amintirile triste din viata mea, azi imi colinda prin fata ochilor toate fiintele dragi care nu mai sunt langa mine, azi toate gesturile, situatiile, peisajele, zgomotele imi aduc aminte de ceva si niciodata de ceva vesel... azi as vrea sa vad a mia oara I am Legend... cate-odata chiar cred ca n-am sa-l mai pot vedea pana la sfarsit... eu am regasit in filmul ala lucruri la care n-am crezut niciodata ca s-a mai gandit cineva... azi artificiile imi aduc aminte de o femeie in varsta, trecuta prin lucruri prin care multa lume nici nu si-ar putea imagina ca un om poate trece, o femeie plina de toata intelepciunea unei vieti chinuite, o femeie pe care nimic pe pamantul asta nu o mai speria, cu o singura exceptie...artificiile... tot azi imi aduc aminte de o fata tanara, poate una din cele mai dezinvolte persoane pe care le-am cunoscut, o fata care pana la 24 de ani traise mai mult decat altii intr-o viata intreaga, o fata care, atunci cand o vedeai, iti crea o singura parere: ca nu se teme de nimic... exista totusi o exceptie, pe care doar eu am stiut-o... artificiile... tot azi imi aduc aminte de o catelusa... o catelusa gasita sub zapada acum multi ani, o catelusa careia ii fusesera aruncati puii si care fusese gonita din casa "stapanului" ei, o catelusa care, in ziua aia sub zapada, nu mai vroia sa traiasca, si care tot in ziua aia a mai avut o sansa... o catelusa care a acceptat cu maxima timiditate, aproape cu umilinta, acea sansa... o catelusa care, incepand din acea zi, a trait asa cum ar fi meritat dintotdeauna, si-a recastigat increderea in oameni si in sine, si a scapat de toate temerile pe care le adunase in acea zi sub zapada...cu o singura exceptie...artificiile... astazi si doamna batrana, si fata de 24 de ani, si catelusa despre care va povesteam, sunt toate in acelasi loc... un loc unde, sper cel putin, nu mai sunt artificii...
pe langa povestile astea de mai sus se adauga multe, multe altele, si de toate imi aduc aminte azi... m-au intrebat zilele trecute cateva persoane apropiate ce mi-as dori de Craciun...si am raspuns cat am putut de dragut la toate intrebarile... o sa incerc acum sa raspund cinstit... nu pot sa fiu atat de pretentios incat sa cer ca timpul sa se-ntoarca...n-as stii de unde sa reincep... nu pot nici sa-mi permit sa cer ca ajunul de Craciun sa dureze doar o secunda...sunt atatia oameni care se bucura de el...
eu mi-as dori insa ca in seara de ajun niciunuia din voi sa nu va fie teama de artificii...
si, cum am invatat ca nimic nu e gratis, ca tot ce iti doresti trebuie sa platesti mai devreme sau mai tarziu, uite, platesc eu asta... si va promit ca, in fiecare seara de ajun de acum incolo, n-o sa mai dau televizorul mai tare, si nici n-o sa mai pornesc muzica tare in masina, si nici n-o sa-mi mai acopar urechile cu mainile atunci cand niciun televizor si nicio muzica nu mai ajuta la nimic... o sa ascult in cea mai mare liniste, cu urechile larg deschise...promit... si in schimb il rog pe Mos Craciun sa faca in asa fel incat niciunuia din voi, niciodata, sa nu va mai fie teama de artificii...

www.youtube.com/watch?v=JU7tDawkr2Q

...

cand am deschis blogul asta v-am spus si de ce am facut-o...in principiu fara un motiv anume...doar asa... trebuie sa recunosc insa ca m-am gandit la mai mult de atat... m-am gandit ca o sa ne adunam mai multi aici... ca o sa interactionam mai mult... ca o sa schimbam pareri... si nu dintr-un spirit de vedetism mi-am dorit asta... doar ca m-as fi bucurat sa vad ca putem sa "tinem aproape" si altfel decat o data pe saptamana la o sticla de jack... se pare insa ca suntem prea obositi, prea satui, prea ocupati cu altceva... si asa mi-a trecut pri cap sa inchid blogul asta... n-am s-o fac... o sa scriu in continuare... pt cine, nu stiu... am spus in postul ala mai vechi pt cine scriu... si o sa tot scriu pana n-o sa mai am nimic de scris, sau de spus... iar voi, cititi in continuare... sau veniti doar in vizita...

de Craciun mai cade o stea

Se numeste SAAB...
ca si Subaru in Japonia, pleaca, de data asta in Europa, de la constructia de avioane. poate unul din cele mai deosebite branduri auto din lume, la fel ca si Subaru. Si tot ca si in cazul Subaru, o masina cu totul si cu totul ALTFEL... o masina care trebuie inteleasa, o masina care trebuie simtita, o masina care te atrage fie ca-ti place fie ca nu... o masina care nu e un mijloc de transport ci o emotie... o masina in care TU arati altfel, oricine ai fi... o masina care iti zambeste dimineata cand cobori in parcare si care se uita trist dupa tine seara cand urci in casa... poate nu cea mai utila, poate nu cea mai rapida, poate nu cea mai stabila, poate nu cea mai scumpa, poate nu cea mai frumoasa...dar, cu siguranta, cea mai MASINA din Europa... Mie intotdeauna Saab mi s-a parut sora europeana a lui Subaru... putin mai feminina, fara sa fie insa genul de masina "exclusiv pt doamne", putin mai eleganta, putin mai sweet ca forme, putin mai delicata... o doamna perfecta pentru domnul dur, agresiv dar in acelasi timp atent care este Subaru... acum mult timp, presedintele Fuji Heavy Industries - producator Subaru, spunea: "daca e sa faci o masina, fa-o sa zboare!"...si a zburat, asa cum a facut si Saab... au zburat impreuna... din pacate zborul Saab se pare ca a luat sfarsit... General Motors, owner-ul Saab, a decis sa inchida pt totdeauna productia acestei masini. de ce, e lesne de inteles: considerente financiare... Saab nu mai este profitabil... normal... intr-o lume in care General Motors vinde Opel si Chevrolet, ce rost mai are Saab?... cum poate sa isi mai faca loc Saab intr-o lume de VW, Ford, Hyundai, Toyota pe de o parte, sau Mercedes, Audi si BMW pe de alta parte? e ca si cand Baudelaire si-ar mai gasi loc azi in Institutul Cultural Roman al lui Patapievici... e ca si cand Moisil si-ar mai gasi loc azi in Ministerul Invatamantului al lui X ca nu stiu cum il cheama si nici nu mi-am propus sa aflu... e ca si cand Napoleon si-ar mai gasi azi loc printre Basescu si Geoana... nu mai exista loc in lumea asta pentru Saab... si pt ca tot vorbim despre asta, trebuie sa va fac si o marturisire: tratativele noastre cu Saab erau extrem de avansate...mi-am dorit mult ca eu in Craiova pe piata auto sa insemn ALTCEVA... de asta insemn azi Scania (care apropos este sora naturala a lui Saab, fiind desprinse amandoua din aceeasi uzina mama din Suedia), de asta insemn azi Isuzu (iar daca o sa cautati ce inseamna masini care merg in conditii extrem de grele in zone ca Africa de Sud, o sa vedeti ce inseamna Isuzu), de asta insemn azi Subaru...si tot de asta mi-as fi dorit sa insemn si Saab in Craiova... sunt branduri care nu fac volume, dar ce fac ele restul brandurilor adunate nu pot face... Saab a disparut azi... tot ce se mai poate observa este un domn...dur, agresiv si in acelasi timp atent, singur si foarte, foarte trist...

www.rescue-saab.com

ce am invatat in cei 20 de ani de la revolutie?

initial m-am gandit la o balanta gen ce am castigat / ce am pierdut in acesti 20 de ani. e prea lunga discutia, poate o facem altadata. apoi m-am gandit ca, si din ce am castigat cat si din ce am pierdut, cu siguranta am invatat cate ceva.
am invatat sa fiu liber...eram si inainte, dar acum stiu mai bine sa fiu liber...
am invatat sa castig dar si sa accept pierderea, am invatat sa muncesc dar n-am reusit inca sa invat sa ma odihnesc, am invatat sa sper dar am invatat poate mai bine sa nu mai sper si sa pot trai cu asta, am invatat sa ma vand bine dar n-am reusit inca sa invat sa ma cumpar, am invatat sa urc dar am invatat deasemenea si sa cobor pt ca apoi sa incep iarasi sa urc, am invatat sa respect mai intens dar am invatat si sa nu-mi mai ascund lipsa de respect fata de multi, am invatat sa citesc mai bine printre randuri dar n-am invatat inca sa interpretez corect semnele de punctuatie, am invatat sa ma bat dar n-am reusit sa invat pana acum sa iau bataie, am invatat sa fac strategii dar n-am invatat inca sa aplic strategii cu orice scop, am invatat sa conduc masina mai bine dar am invatat si ca, odata cu trecerea timpului, n-o mai pot face ca altadata, am invatat sa iau in seama dar n-am invatat inca sa ignor, am invatat ca nu e nici o smecherie daca mint dar n-am invatat inca faptul ca pe oameni cate-odata e mai bine sa-i minti, am invatat sa stau langa oameni atunci cand le este rau dar n-am invatat inca sa nu mai fug de langa ei atunci cand imi este mie rau, am invatat ca durerea te caleste dar n-am invatat inca ce trebuie sa fac cu fericirea, am invatat ca datorez mult unor copii care acum 20 de ani au avut curajul sa stea in strada, am invatat sa diferentiez binele de rau dar n-am invatat pana acum cum sa ma feresc de rau odata ce l-am identificat.
am invatat sa merg, am invatat sa vorbesc, am invatat sa zbor...
am invatat sa traiesc si ma ingrozeste in continuare faptul ca pana acum n-am invatat inca sa mor...

doar un Subaru...

nu vreau sa intru intr-o discutie prea lunga sau amanuntita despre ce inseamna Subaru... constat doar ca in Romania si in cazul acestui brand, ca si in cazul multor alte branduri, lumea habar n-are cu ce se mananca... n-o sa inteleg niciodata de ce romanii inca prefera Passat-ul unui Legacy in aceiasi bani, n-o sa inteleg niciodata de ce romanii inca se mai agata de notiunea de "masina nemteasca", notiune perimata de prea mult timp de altfel, n-o sa inteleg niciodata de ce, in ciuda incercarilor asidue ale profesionistilor in scopul de a ne arata ce si cum "conteaza", ne agatam in continuare de niste clisee vechi, uzate, false, si facem asta chiar cu o siguranta de sine implacabila: "lasa domn'e, stiu eu ca asa e!"... stim un kkt... nu stim nimic... suntem una din natiile cu cel mai sarac si mai gresit bagaj de cunostiinte...dar, asa cum spuneam si altadata, suntem cei mai buni la facut figuri... am vazut azi un filmulet pe care o sa vi-l arat si voua: e vorba de un Subaru Impreza WRX STi... multe lucruri nu sunt de spus despre numele asta... literele alea din coada spun cam tot, pentru cine stie despre ce e vorba... pt cine nu stie, spun eu 2-3 vorbe: modelul este derivat din Subaru Impreza WRX, care este "masina sport" a lui Subaru. baietii de la Subaru Technica International au luat modelul WRX, s-au jucat putin cu el si asa a aparut WRX STi... masina din film este modelul vechi de STi, un 2.500 cmc turbo cu 280 CP si aceeasi tractiune integrala permanenta si simetrica de care beneficiaza toate modelele Subaru... tractiune consacrata deja sub numele de AWD. Ce face o asemenea tractiune puteti vedea in filmul despre care vorbim...trage un TIR pe zapada... filmul nu este facut cu ocazia vre-unui test ci pur si simplu pe un drum la greci... intamplari similare au loc peste tot, ne-am lovit si noi de astfel de situatii, numai ca in cazul nostru apare "treaba aia romaneasca", si ca sa intelegeti ce spun dau un exemplu concret. Iarna trecuta prietenul si colegul nostru Alex, LASCU pour le conesseurs, mergea cu o Impreza modelul nou, si anume nu un STi ci o masina absolut normala, cu un motor de 2.000 cmc benzina non-turbo, cu cauciucuri de vara. Si intr-o dimineata cand sa plece de acasa, un vecin cu un Touareg se chinuia sa iese din zapada, evident cu un SUV performant incaltat cu gume de iarna. Al nostru a asteptat cat a asteptat si cand s-a plictisit l-a rugat pe om: "ma nene, nu iei mata o pauza cat sa ies si eu? si mai continui dupa aceea, ca uite, intarzii la servici...". Ala se uita la Impreza si-l intreaba "pai daca nu ies eu, tu cum sa iesi?"..."simplu ies...uite asa..." zice asta si iese instant din zapada, dupa care, facandu-i-se mila de bietul om, l-a intrebat daca nu ar vrea sa-l scoata de acolo...si sub privirile uimite ale omului, a legat Touareg-ul de Impreza si l-a tras afara din mormanul de zapada. Dupa ce si-a facut treaba s-a dus la om si i-a dat o carte de vizita..."uite sefu', cand te hoatarasti sa-ti iei o masina, da-ne un telefon"... stim toti ce a facut omul dupa toata faza asta, da? i-a rupt cartea de vizita in fata, a aruncat resturile pe jos, s-a urcat in masina si a plecat... si atunci, despre ce tot vorbim noi??? asta asa, ca o intrebare retorica...altfel, va las sa vedeti cum o masina care pe asfalt scoate 0-100 km/h in 5 secunde, trage pe zapada un tir impotmolit... si in timp ce vedeti asta ganditi-va la motto-ul Subaru... THINK ! FEEL ! DRIVE ! si poate o sa intelegeti de ce noi romanii avem o problema cu brand-ul asta...nu stim sa facem nimic din astea 3 lucruri...simplu, nu?

http://www.promotor.ro/noutati-auto-auto-diverse/articol-subaru-wrx-sti-tracteaza-un-tir-pe-zapada-5193199

e criza...

De tot… de bani, de locuri de munca, de toate… e criza de oameni… de prieteni adevarati, de oameni care stiu ce e aia loialitate si o apreciaza ca atare, de oameni care muncesc cu adevarat si nu numai se prefac, de oameni care produc ceva, orice, fizic sau moral, direct sau indirect… e criza de oameni care au un cuvant…un cuvant de onoare sau un cuvant de spus… e criza de oameni care stiu ce vor, e criza de oameni care vor sa stie… e criza de idei… e criza de ganduri, de sentimente, de imaginatie, de vise, de aspiratii, de dorinte, de sperante, de tinte… e criza de oameni cu umor, cu perspective… e criza de oameni cu trecut, prezent sau viitor… e criza de bun simt, de onoare, de raspundere… e criza de personalitate, de iq si de sens… dar noi toti trebuie sa stam linistiti, criza o sa treaca la anul in primavara…asa se spune…

scriu pentru tine...

Am citit o parte din cartea Mihaelei Radulescu… nu am citit-o toata deci n-o pot comenta. Mi-a placut insa prologul, in care incearca sa spuna pentru cine scrie… si m-am gandit la aparitia acestui blog si la motivele pentru care scriu eu aici… pentru cine scriu? Scriu pentru tine… scriu pentru tine care esti, scriu pentru tine care vei fi, scriu pentru tine care ai fost odata, scriu pentru tine care n-ai fost niciodata… scriu pentru tine care odata am fost eu, scriu pentru tine care as fi vrut sa fiu eu, scriu pentru tine care voi fi eu… scriu pentru tine care m-ai ascultat sau nu, scriu pentru tine care m-ai citit sau nu, scriu pentru tine care m-ai inteles sau nu, scriu pentru tine care m-ai dorit sau nu, scriu pentru tine care m-ai venerat sau nu, scriu pentru tine care m-ai sprijinit sau nu, scriu pentru tine care m-ai suportat sau nu… scriu pentru tine care m-ai cautat, scriu pentru tine care m-ai gasit, scriu pentru tine care m-ai aruncat, scriu pentru tine care m-ai folosit, scriu pentru tine care m-ai pastrat… scriu pentru tine care m-ai cumparat, scriu pentru tine care m-ai primit de pomana, scriu pentru tine care m-ai inchiriat, scriu pentru tine care m-ai donat, scriu pentru tine care m-ai vandut, scriu pentru tine care m-ai pierdut… scriu pentru tine care mi-ai vorbit, scriu pentru tine care m-ai mintit, scriu pentru tine care mi-ai promis, scriu pentru tine care mi-ai jurat… scriu pentru tine care m-ai chemat, scriu pentru tine care m-ai gonit, scriu pentru tine care mi-ai cerut sa raman… scriu pentru tine care m-ai facut sa rad, scriu pentru tine care m-ai facut sa plang, scriu pentru tine care m-ai facut sa urlu, scriu pentru tine care m-ai facut sa visez, scriu pentru tine care m-ai facut sa simt… scriu pentru tine care m-ai uitat, scriu pentru tine care m-ai tinut minte, scriu pentru tine care ma vei uita, scriu pentru tine care ma vei tine minte, scriu pentru tine care ma vei fi uiat, scriu pentru tine care ma vei fi tinut minte… scriu pentru tine care m-ai adus aici, scriu pentru tine care ma vei lua de-aici… scriu pentru tine… voi, restul, puteti nici sa nu mai cititi…